Pagina's

maandag 5 januari 2009

Boboteaza reinvie credinta si traditiile populare


Botezul Domnului, numit în popor şi Boboteaza, serbat pe 6 ianuarie, încheie ciclul Sărbatorilor de iarnă. Acest praznic semnifică, din punct de vedere religios, momentul naşterii spirituale a Mântuitorului, însă are şi trăsături de mare sărbătoare populară.
Sărbătoarea Botezului Domnului este pregătită, în special, în gospodăriile de la sate, încă de luni, Ajunul Bobotezei având o semnificaţie deosebită. Femeile fac ordine în toată casa şi aşteaptă preotul, care vine cu Botezul. Totodată, Ajunul Bobotezei este zi de post şi de rugăciune în tradiţia creştină. Pe vremuri, era un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume, pentru a le face rodnice şi a le proteja de intemperiile naturii. În dimineaţa de ajun se prevestea şi rodul polilor în anul ce urma. Se credea că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic cu împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.
Acum, puţine dintre aceste obiceiuri se mai păstrează. Pregătirea casei pentru primirea preotului, dar şi frământarea colacilor ce se vor da de pomană marţi, pentru sufletele morţilor, precum şi pregătirea buchetului de busuioc şi a vasului pentru agheasmă sunt obiceiuri frecvente păstrate încă de gospodinele din judeţ.

Sfinţirea apei

De Bobotează, are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face şi luni, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. În mediul rural, locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg, unde să fie cel puţin o fântână sau în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea în vase mari de lemn, iar în unele zone, se taie, la râu, o cruce mare de gheaţă. Marţi, zeci de mii de credincioşi, de toate vârstele, vor lua parte la slujbele religioase specifice acestei mari sărbători creştine.
După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare enoriaş îşi ia apă sfinţită în vase de lemn sau de sticlă. Ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă casa şi interiorul acesteia, dar şi grajdul, animalele din grajd şi pomii din livadă.
Agheasma are proprietăţi miraculoase, fiind considerată tămăduitoare de boli şi alungătoare de spirite rele. Vasul, din lemn sau din sticlă, este păstrat de regulă la icoană, împreună cu o legătură de busuioc. Credincioşii obişnuiesc să guste din apa sfinţită în zilele de săbătoare, după ce au ţinut post, pe nemâncate. Apa sfinţită nu se strică până anul viitor, când apele se vor sfinţi din nou.
Miercuri, creştinii ortodocşi îl vor sărbători pe Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului. Potrivit învăţăturilor bisericeşti, Ioan este cel mai mare dintre profeţi, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament.
Sursa : Gazeta de Olt

Geen opmerkingen:

Een reactie posten

Comenteaza: