Pagina's

vrijdag 19 juni 2009

Cum crezi ca ar trebui sa se comporte un barbat cu prietena - in perioada de criza - referitor la bani:)?

Locul de munca, tot mai stresant? CUM facem faţă atacurilor de panica...


In cautarea resurselor pentru a supravietui, coplesiti de programul infernal de la job, haituti de ratele de la banci care trebuie platite luna de luna, dar si de problemele familiale cauzate de lipsa banilor, tot mai multi ieseni pur si simplu isi pierd controlul asupra propriilor reactii.

Saptamana trecuta, un angajat al unei firme de pompe funebre din Iasi a provocat un adevarat scandal, dupa ce s-a ascuns sub o masina intr-un episod de psihoza, iar politia, ambulanta si colegii sai au incercat mai bine de doua ore sa il calmeze si sa il scoata de acolo. Un om simplu si linistit s-a transformat, dintr-o data, intr-o persoana irationala, cu reactii aberante, de necontrolat. Desi cazul sau este unul extrem, tot mai multe persoane trec prin situatii in care pur si simplu isi pierd controlul din cauza grijilor cotidiene.

Numarul atacurilor de panica creste zi de zi

Specialistii numesc "atacuri de panica" episoadele in care oamenii simpli nu isi mai gasesc locul si ajung sa sufere de o frica fara obiect. De la inceputul acestui an, numarul celor care au fost adusi la Spitalul de Psihiatrie Socola cu astfel de manifestari a crescut constant. In aceasta perioada, zilnic, aproximativ 20 de ieseni se prezinta la medicul psihiatru cu atacuri de panica.
"In realitate, numarul celor afectati este, cu siguranta, mult mai mare. Foarte multi sufera fara sa fie stiuti de nimeni pentru ca nu vor sa constientizeze faptul ca au nevoie de ajutor specializat si isi spun «Ce sa caut eu la psihiatru?». Cel mai des, cei care ajung in grija noastra sunt adusi aici de familii, care observa ca se intampla ceva ciudat cu ei", a relatat dr. Virginia Marinescu, din cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola.

Ati simtit vreodata ca ca nu va mai gasiti locul si linistea si ati fost complesiti de un sentiment intens de frica fara obiect?


Atacurile de panica sunt insotite si de manifestari fizice, cum ar fi senzatia de uscaciune a gurii, bataile accentuate ale inimii, dificultatile in respiratie sau transpiratiile abundente.
Stresul a devenit o boala cronica

Mai ales in aceasta perioada de criza, atacurile de panica au devenit extrem de frecvente

"Stresul este definit drept reactia organismului la factorii nocivi din mediu. Atunci cand acesti factori au o actiune prelungita, de lunga durata, vorbim despre stres cronic. Printre factorii care pot cauza stresul cronic se numara conditiile socio-economice precare, lipsa banilor, problemele in familie, un serviciu obositor si lipsit de satisfactii, un sef care cere prea multe. Intre reactia organismului si acesti factori de mediu exista o legatura foarte stransa, iar stresul cronic poate genera o serie de dezechilibre importante", a precizat dr. Marinescu. Efectele unei vieti duse sub un stres constant pot include dereglari hormonale si metabolice, dar si somatice. Persoanele supuse stresului cronic sunt mai expuse hipertensiunii arteriale, cardiopatiei ischemice, diabetului sau chiar infarctului miocardic.

Nimeni nu e ferit

Totusi, printre cele mai importante efecte negative ale stresului cronic se numara cele din sfera psihologica.

Daca acuzati: insomnii, stari de neliniste inexplicabile, incepeti sa va temeti pentru ziua de maine, chiar daca nu aveti motive concrete.
Daca nu sunt combatute la timp, starile de acest tip se pot adanci pana la atacuri de panica, depresii sau chiar psihoze. In cadrul episoadelor psihotice, persoana afectata va fi rupta de realitate si va interpreta intr-un mod cu totul diferit si chiar aberant faptele normale
", a mai explicat dr. Marinescu. Potrivit specialistilor, nicio persoana nu se poate considera ferita de stres si de consecintele lui negative, precum atacurile de panica. "Barbatii si femeile sunt afectati in mod egal. Totusi, problema este mai frecventa in randul persoanelor de varsta activa si in randul celor cu multe responsabilitati, precum cele care activeaza in lumea afacerilor, ca managerii sau patronii de firme. Totusi, absolut nimeni nu este ferit", a tinut sa sublinieze dr. Virginia Marinescu.

Cum combatem stresul cronic?

Pentru a nu ajunge la cele mai severe consecinte ale stresului cronic, specialistii va recomanda, in primul rand, sa nu ezitati sa mergeti la un psiholog atunci cand simtiti ca nu va mai puteti controla grijile si temerile, iar acestea va depasesc. "Foarte multe probleme pot fi rezolvate prin psihoterapie, la psiholog. Totusi, atunci cand au loc atacurile de panica sau se instaleaza depresia, este mai bine ca persoana afectata sa fie tratata de un psihiatru", a afirmat dr. Marinescu. Totusi, pentru a nu ajunge in situatia de a avea nevoie de ajutor, specialistii va recomanda cateva masuri simple. "In primul rand, fiecare dintre noi ar trebui sa practice introspectia, sa fie constient de ce i se intampla si sa invete autocontrolul. Este recomandat ca, in anumite situatii, sa spunem «si maine e o zi» si sa stim sa ne relaxam. De asemenea, o masura foarte buna de combatere a stresului sunt activitatile si sporturile in aer liber. Nu in ultimul rand, poate cel mai important, pentru a scapa de stres, fiecare din noi ar trebui sa aiba parte de un echilibru familial, sa traiasca in liniste si armonie acasa", a sustinut dr. Virginia Marinescu.

Locul de munca, tot mai stresant

Criza financiara si stresul nu ii afecteaza doar pe cei care si-au pierdut sau sunt pe cale sa isi piarda locul de munca, ci si pe cei care raman "pe baricade" la serviciu. Potrivit unui studiu recent, realizat de compania internationala CareerBuilder, angajatii care si-au pastrat job-urile in urma concedierilor facute de patronii lor se plang de cresterea volumului de munca si de nivelul ridicat al stresului. 30% din cei peste 4.000 de angajati intervievati in cadrul studiului au declarat ca sunt la limita epuizarii din cauza volumului mare de munca si a sarcinilor suplimentare pe care au fost obligati sa le preia dupa ce si-au pierdut prin concediere o parte din colegi. Aproape 40% din salariatii inclusi in sondaj au declarat ca ma fac munca a doi oameni, iar 34% din ei au spus ca isi petrec mai mult timp la birou. 17% din angajati stau la serviciu cel putin 10 ore pe zi, in timp ce 22% lucreaza acum in mai multe week-end-uri decat in trecut.

Trucuri pentru a depasi un atac de panica

Fiecare dintre noi se poate confrunta cu simptomele unui atac de panică. Pentru a-l depăşi este important să conştientizezi ce se întâmplă şi să găseşti resurse interioare pentru a depăşi acest episod.
Cu o durată de câteva secunde sau de câteva zeci de minute, atacul de panică este resimţit ca o secvenţă intensă de anxietate, de frică, însoţită de un blocaj total şi de senzaţia că îţi pierzi efectiv minţile. Atacul de panică poate apărea oricând, ziua sau în timpul somnului, şi este de obicei manifestat prin simptome precum dificultate în respiraţie, ameţeală, bătăi rapide ale inimii, senzaţie de nod în gât, tremur, sentimentul că se va întâmpla ceva înspăimântător, teamă de moarte iminentă şi de pierdere a controlului.
Atacul de panică poate surveni în urma unor interpretări exagerate ale unor simptome fizice, astfel că persoana afectată tinde să caute o cauză biologică a stărilor pe care le trăieşte. Cum problema porneşte de la nivel psihic, tot acolo se găseşte şi soluţia.

In momentele premergătoare atacului, învaţă să accepţi ceea ce ţi se întâmplă, spunându-ţi: „Ştiu că am un atac de panică, dar totul va trece, nu este nimic grav!”. Când simţi că senzaţiile de teamă se accentuează, trage puternic aer în piept şi, apoi, în clipele în care expiri, lasă-le să „plece”. Respiră rar şi adânc! Prin relaxare, creierul nu mai primeşte informaţii că se întâmplă ceva grav, iar corpul nu mai reacţionează ca în starea de panică.

Atacurile de panică se manifestă atât nivel fizic, cât şi la nivel cognitiv şi emotional. Persoana începe prin a simţi o stare de leşin sau de încordare maximă, pulsul creşte foarte mult, poate apărea senza de irealitate sau de ameţeală, transpiraţie, răceală sau căldură puternică. Pentru că simptomele apar brusc, de cele mai multe ori ele sunt interpretate ca semnul unei probleme grave, cum ar fi un infarct sau un atac celebral. Nu de puţine ori persoana simte chiar mâna stângă amorţ şi ajunge la camera de urgenţă a unui spital, convinsă că are o problemă de viata si de moarte. Interpretând greşit simptomele, apar şi toate aceste emoţii de panica, nelinişte, îngrijorare şi teamă, ce accentuează şi mai mult simptomele fizice, ce sunt interpretate greşit ca fiind grave.

Din dorinţa de a-ţi reprima trăirile s-ar putea să le dai o dimensiune catastrofică. Este important să realizezi că tu eşti cel care deţine controlul, nu ele. Ceea ce ţi se întâmplă nu este decât o reacţie exagerată a corpului faţă de unele situaţii stresante, fobii şi gânduri paroxistice. Nu te interioriza: vorbeşte cu un apropiat despre ceea ce simţi. Conştientizându-ţi starea, vei putea trece mai uşor peste ea. Şi nu exagera cu criticile la adresa propriei persoane.
Nu-ti intensifica teama

Este important să realizezi că episodul pe care îl trăieşti nu este unul catastrofic: nu ţi se va întâmpla nimic înspăimântător, nu vei înnebuni şi nu vei muri în clipa următoare. Ceea ce ţi se întâmplă este o amplificare a unor sentimente precum teama şi anxietatea. Indu-ţi ideea că atacul va trece mai repede dacă nu îl vei mai alimenta cu tot felul de gânduri negre. Cu cât teama este mai mare, cu atât mai intens va fi tră¬it şi atacul de panică.
Cere ajutor de specialitate

In funcţie de intensitatea cu care le trăieşti, atacurile de panică îţi pot afecta relaţiile cu colegii de serviciu, cu familia şi cu prietenii.

De aceea, nu te sfii să mergi la medic. Este foarte important să se excludă prezenţa unor boli, cum ar fi cele cardiovasculare sau hipertiroidismul. Anumite medicamente şi terapia cognitiv-comportamentală sunt eficiente în tratarea atacurilor de panică. Anxietatea şi fobiile asociate atacului de panică pot fi tratate, de asemenea, cu ajutorul hipnoterapiei.

Sursa : Flacara Iasi, Medlist