Memoria, atenţia şi capacitatea de relaxare pot fi antrenate la fel de uşor precum muşchii. Tehnica este însă controversată şi încă în cercetare.Creierul poate lua lecţii de concentare, atenţie sau relaxare pentru a învăţa să se autoregleze şi să funcţioneze mai eficient.Roxana Vasiliu, un neurolog de 48 de ani care şi-a deschis la Bucureşti un cabinet de neuroterapie, m-a invitat să iau loc în faţa unui monitor şi să-mi pun degetul pe un aparat care monitorizează pulsul, conectat la un program de calculator.
Pe ecran a apărut o imagine gri, cu o grădină care avea în mijloc un râu secat. După ce am început să respir regulat, să mă relaxez şi să mă gândesc la ceva care să-mi creeze o stare de bine, pe ecran a început să crească iarbă, iar albia râului s-a umplut cu apă.
Specialistul mi-a explicat că, dacă mă antrenez, pot ajunge să completez planşa, cu flori, animale şi chiar un curcubeu. Scopul final este să reuşesc să retrăiesc emoţiile pozitive pentru a mă relaxa, fără ajutorul programului sau al specialistului, atunci când am nevoie, în caz de stres sau anxietate.
Senzori pentru inimă şi creier
Procedeul se numeşte BioFeedback şi se bazează pe monitorizarea unor parametri fiziologici, ritm cardiac, temperaturatură, respiraţie, care au legătură directă cu emoţiile pe care le trăim.
Dacă foloseşte date din electroencefalogramă (harta activităţii electrice a creierului – n.r.), procedeul se numeşte NeuroFeedback, explică profesorul Liviu Dragomirescu, cel care a introdus aceste tehnici în România, prin cursurile pe care le-a susţinut, în 2003, la Universitatea Politehnică. În prezent, Dragomirescu susţine un curs de NeuroFeedback la Masterul de Neurobiologie de la Facultatea de Biologie (Universitatea Bucureşti).
În NeuroFeedback sunt folosite tot aparate cu senzori conectate la programe de computer, care derulează imagini, filme sau muzică. Specialistul setează pragurile în care trebuie să se înscrie undele cerebrale, iar „creierul dictează ce se întâmplă pe ecran“. „Dacă starea corespunde cu cea setată, jocul funcţionează“, explică Roxana Vasiliu. „E o modalitate de a face creierul să găsească singur rezolvarea problemei pe care i-o dai“.
Antrenorul se rezumă la indicaţii minimale. „Fie îi spun că trebuie să se concentreze, fie să se relaxeze, să stea comod. Dar fiecare are modalitatea lui de a găsi soluţia“, adaugă Vasiliu, care lucrează din 2005 cu aceste tehnici şi a făcut cursuri de specializare în SUA, Cehia, Elveţia, Germania şi Olanda.
Antrenamente care vindecăVasiliu spune că a lucrat până acum doar la „cazuri grele“, oameni cu afecţiuni, nu cu persoane sănătoase, dornice să-şi îmbunătăţească performanţa creierului. Dar a ajutat un student să ia un examen, cu antrenamente pentru atenţie.
„L-am lăsat să vadă un film întreg – a văzut un film de o oră în două ore - dar a doua zi a fost foarte mulţumit. A luat 10 foarte uşor pentru că s-a putut concentra“ , explică Vasiliu. Liviu Dragomirescu, de formaţie matematician, specializat în SUA în „antrenarea undelor cerebrale“, spune că a rezolvat 11 cazuri cu aceste tehnici: de anxietate cu atacuri de panică, dureri cronice, dependenţă de fumat sau insomnie cronică.
„Brain fitness este un concept care te face să te simţi şi să funcţionezi bine, dacă ai toţi parametrii în limite normale“, explică Roxana Vasiliu. Este util celor depresivi, anxioşi, care au probleme de atenţie, de concentrare sau care nu se pot relaxa, dar îi poate ajuta şi pe cei care au tulburări mai grave, cum ar fi cele de memorie sau chiar boala Parkinson.
Conceptul, controversat dar din ce în ce mai popular în SUA şi în vestul Europei, este aproape inexistent în România, spun şi Vasiliu şi Dragomirescu. Nu există specialişti, pentru că nu se pot forma decât afară, iar cursurile, programele şi cărţile sunt foarte scumpe. Dar este şi o problemă de mentalitate, pentru că românii sunt obişnuiţi cu „pomenile“, nu să se ajute singuri, explică Dragomirescu.
Prima clinică de fitness emoţional
„Fitness-ul emoţional înseamnă, la nivel de concept, să lucrezi cu tine, să te dezvolţi“, explică Bogdanka Militescu, care a înfiinţat, în 2007, prima clinică din România specializată pe fitness emoţional, Heartmony.
Scopul antrenamentului este să schimbe răspunsul emoţional generat de anumite situaţii, „de anxietate, de stres, suprasolicitare, vorbit în public“, din negative în pozitive. „Prin acest fitness emoţional tu creezi un nou pattern“, adică înveţi să ai, automat, o reacţie emoţională pozitivă. „Exact cum înveţi să dansezi sau să mergi pe bicicletă.
Asta presupune o muncă susţinută şi de lungă durată“, explică specialistul. Sunt exerciţii prin care înveţi să respiri pentru a te relaxa şi să-ţi retrăieşti emoţiile pozitive -sentimentele dintr-o situaţie de apreciere, dragoste sau compasiune - atunci când eşti stresat sau anxios.
Astfel, se creează la nivelul creierului un „muşchi mental“. Studiile au demonstrat că e nevoie de sedinţe o dată la două săptămâni timp de circa patru luni şi antrenament individual zilnic pentru a crea un nou reflex
condiţionat.
Vesticii sunt sceptici
Americanii şi vest-europenii se întrec în programe şi jocuri pe computer pentru antrenarea creierului. Unele te pun să memorezi poziţia şi ordinea unor elemente, altele să faci exerciţii de aritmetică sau să formezi cuvinte.
Un expert de la SharpBrains Inc., o companie de cercetare care sondează această piaţă, spune că americanii au cheltuit peste 80 de milioane de dolari în 2008 pentru a-şi ţine în formă creierul.
Eficacitatea acestor jocuri este contestată de alţi specialişti, care spun că nu există dovezi clare că cei care joacă Sudoku sau practică un sport ca tenisul, care se bazează pe coordonarea între mână şi ochi, nu obţin rezultate similare, dacă nu chiar mai benefice creierului.
Tehnici costisitoare, în curs de cercetare
„Cel care se tratează este chiar subiectul. Neuroterapeutul este un simplu expert care-i pune la dispoziţie un material”. Aşa sintetizează Liviu Dragomirescu principiile antrenamentului pentru creier pe care l-a practicat şi el.
Specialistul este însă sceptic să-l aplice şi în afara cercului de prieteni, pentru că este o tehnică încă în curs de cercetare, dar şi din cauza mentalităţii românilor. Se teme de o reacţie de respingere, pentru că românul e învăţat să fie vindecat de alţii, nu să se vindece singur, dar şi „pseudoterapeuţi apăruţi peste noapte, care pot produce rezultate contrare”.
Dragomirescu este însă optimist în ceea ce-i priveşte pe masteranzii care-i urmează cursul şi speră ca aceştia să îşi dorească să se specializeze, ca şi el, în SUA sau în Europa.
Tehnică scumpă
Dar costurile sunt mari. Antrenorul trebui să urmeze cursuri, să cumpere aparate costisitoare, să facă programe personalizate pentru fiecare subiect şi să fie în contact cu societăţile profesionale cu experienţă, cum este International Society for Neurofeedback & Research, o organizaţie non-profit din care face parte şi Liviu Dragomirescu.
Antrenamentul de acest tip este scump şi pentru potenţialul beneficiar, care are nevoie de peste 20 de şedinţe pentru a reuşi să se autoregleze.
Programele antistres, respinse
Clinica de fitness emoţional Heartmony are programe care au fost construite în jurul ideii de stres. „Stresul generează aproximativ 80 la sută din cazurile de prezentare la medic“, explică medicul Bogdanka Militescu.
Până în prezent însă, clinica a avut doar aproximativ 150 de clienţi, sub aşteptările medicului Militescu, cea care a înfiinţat-o. Specialistul spune că de vină sunt, în primul rând, mentalităţile românilor.
A surprins-o neplăcut reacţia unor manageri cărora le-a vorbit despre programul clinicii şi care i-au spus că preferă ca angajaţii lor să nu conştientiezeze că sunt stresaţi
Sursa Adevarul
Alte articole pe aceeasi tema:
Brain Gym Exercises-Help with LD's and Stress
Brain Gym®
A quick stress reduction technique
Stress Management is Personal Improvement!
Stress Reduction: Waking Well
