Hand-Made Crochet bikini (pret 50 RON) - sigur, pentru unele dintre voi este o suma destul de mare, insa credeti-ma, necesita foarte multa munca, dar si satisfactia este pe masura;
Alte culori disponibile - roz +alb (in curand va aparea si foto);
Cea alba costa 3 ron - si mai am si pe crem. Cea cu rosu si alb este 6 ron
Clame de par, crosetate reprezinta accesorii necesare pentru par, originale si foarte delicate. Culori - disponibile- alb cu rosu, alb cu roz, alb, crem, crem+alb
Avantaj - clama de par handmade - crosetata este mult mai rezistenta decat una normala si mult mai estetica. Cea alba se potriveste la o tinuta eleganta, iar cea cu rosu si alb se potriveste excelent asortata cu o geanta, esarfa, pantofi rosii. Culorile pot varia - in functie de preferinte si stoc.
Intotdeauna am avut impresia ca mai bine te doctoriceste mama decat doctorul si chiar in zilele astea mi s-a si confirmat acest lucru.
Duminica, lui Alex (prietenului meu) i s-a facut in sfarsit dor de o plimbare, ceea ce ma mirat, fiindca el de obicei se bagă la un Porche - ca sa se "relaxeze". De fapt plimbarea in Copou a fost datorata unui alt scop: ca Alex sa-si achizitioneze un handsfree wireless (pentru copiat). Mi-am zis in gand ca e oleaca dus si-mi venea sa . . . La ce sa-ti mai trebuiasca handsfree pentru copiat daca termini masterul acusica. In fine... m-am bucurat cat de cat de vremea frumoasa, pana cand a venit "specialistul" in instrumente moderne pentru copiat.
De fapt specialistul si-a trimis ucenicul sa ne intampine si sa ne conduca spre faimoasa sa camera , care de fapt era o camera camin. Nu am vrut sa intru de la inceput, din cauza mirosului izbitor de sosete... si nu ma incanta asadar sa astept acolo, dar, pana la urma la insistentele gazdelor (2 fete+3 baieti) am intrat, mai mult ca sa nu par "dintr-aia" cu "fitze". Alex nici nu ma privea, stia ce urmeaza acasa...
Intr-o zi frumoasa de "primavara", 5 tineri stateau intr-o camera de camin. Fiecare observand cu stupoare ca avea diferite si bizare preocupari, pentru varsta lor.
Pe patul 1 de langa fereastra/ stanga stateau 2 fete si un "specialistul in hands free-uri"
Fetele desenau.
Specialistul incerca sa creeza mijloace moderne de copiat.
Pe patul 2 de langa fereastra/dreapta ucenicul de mai devreme vorbea pe mess cu fetele pe care le agatase (de pe HI5) . Pe patul 3 de langa usa era un baietzash care numara ceva, la inceput nu am fost atenta, apoi de plictiseala am inceput sa cercetez camera si am observat ca acesta numara bani si schimba manelele la laptopul pretios, binenteles avea si un lant de aur peste bluza pe gat. In camera respectiva, din 3 laptopuri deschise, 2 erau la maxim pe winamp, unu a baiatului ce numara banii unde-i cantau manelele si al 2 lea la cel cu handsfree-urile, rasuna- muzica house, binenteles ca mai tare rasunau manelele. Dupa 10 minute Baiatul care-si numara euro-ii, nu mai termina... nici dupa 10 minute, sau cred ca a gresit numararea si a luat-o de la inceput. Fetele la un moment dat s-au saturat de colorat si au plecat "la un fum". Au revenit dupa 10 minute. Deja imi pierdusem orice gram de rabdare. Oricat de buna as fi la exercitiile de respiratie, totusi au trecut deja vreo 25 minute si specialistul cu handsfree-ul lui, nu mai termina. Manelistul trecu de la numarat banii la verificat creditul de pe niste cartele telefon. Oare le gasise?? Fetele se intoarsera de la smoke. Trecuse deja 35 minute.
O litza de la un cablu s-a rupt. Vai!!! O luam de la capat? Alex tacea.
Am intrebat cat de eficiente sunt acele casti faimoase pe care le producea..."dupa o schema cumparata de la Bucuresti". Una din fete raspunse in timp ce-si punea popcornul la cuptor, ca ea s-a dus la toate examenele dintr-o sesiune cu handsfree-ul. Initial am avut impresia ca erau la Politehnica.. A dat Domnul sau nu stiu cine si a terminat de legat, rupt si lipit niste fire... Intr-un final am plecat.
Pe drum nu am scos un cuvant. Am ajuns acasa nervoasa dupa o asa-zisa plimbare si cu o pofta de popcorn ... si cu un miros in nas de ... Am aflat apoi ca de fapt Alex m-a scos la "plimbare" ca sa - si cumpere handsfree-ul sa vada configuratia, pentru a face si el unu similar. Numai ca era sters numele condensatorului, piesa principala. S-a apucat sa descifreze simbolurile si sa caute pe net... Binenteles ca era doar vina mea, ca eu l-am distrat si nu a mai putut fi atent... Dupa 1 ora imi spune ca a rezolvat "enigma" si azi intra pe mess sa-i zica mesterului ca i-a "furat" configuratia cu toate ca el sterse numele condensatorului.
Foarte ingamfat producatorul binenteles ca nu a recunoascut si zice ca nu e vina lui ca nu se aude bine, ca el e cel mai bun in astea, ca face de mult timp si nimeni nu a reusit sa-i fure meseria. Probabil ca maine o sa fie gata si modelul prietenului, zice el cu mult mai imbunatatit. Problema e ca nu are cine sa foloseasca handsfree-ul...
PS: era o camera de viitori doctori...sunt la Medicina...
In ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac etc. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiraleisa, pentru a sfinţi masa. După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie pentru a fi protejate de boli şi a fi fertile. Pe vremuri, după ce preotul rostea Troparul Botezului şi stropea cu agheasmă în casă şi pe gospodari, el era invitat să se aşeze pe laviţă. Sub lăicerul de pe laviţă erau aşezate, din timp, boabe de porumb, "ca să stea cloştile pe ouă", şi busuioc, "ca să vină peţitorii'. Busuiocul acesta era folosit ulterior în descântecele de dragoste.
Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara. In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila". Alta data, dupa ce preotul rostea Troparul Botezului si stropea cu agheasma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - "ca sa stea clostile pe oua" - si busuioc - "ca sa vina petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste.
In semn de rasplata se dadeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere si covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.
Ajunul Bobotezei Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra. In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, in acea din familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede. Boboteaza - sfinitirea apei In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii. Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga "Chiraleisa"- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.
Boboteaza - practici populare Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete. In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.
Boboteaza (Iordanul) - 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit Udatul Ionilor, are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.
Circovii de Iarna (15-17 ianuarie): divinitati meteorologice raspunzatoare pentru viscole si pentru pagubele aduse de lupi turmelor de oi. Oamenii ii cinsteau, desi erau considerati forte diavolesti, prin interdictii de munca pentru a li se castiga bunavointa. In zilele lor nu se lucrau lana si pieile de animal.
Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur (Trisfetitele) (30 ianuarie) - in aceasta zi sunt interzise toate activitatile casnice. Aceasta sarbatoare se tinea mai ales la casele unde erau fete de maritat, pentru norocul lor.
Chiraleisa desemneaza "umblatul preotului cu botezul". Termenul "chiraleisa" vine de la grecescul "Kyrie Eleison" si inseamna "Doamne miluieste". In unele sate din Moldova exista obiceiul ca in Ajunul Bobotezei, grupuri de copii sa mearga din casa in casa sa vesteasca sosirea preotului cu "botezul". Copiii nu rostesc, ca la Craciun, texte versificate, ci striga de trei ori "Chiraleisa!". Ei primesc in schimb mere, nuci si prajituri.
Agheasmă Cuvântul "agheasmă" vine din grecescul "aghios" şi înseamnă sfinţire. La români, prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. "Agheasma mare" se săvârşeşte de Bobotează, spre deosebire de "Sfinţirea cea mică" a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, oricând cer credincioşii. "Agheasma mare" se face atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele creştinilor, cât şi în ziua de 6 ianuarie, după liturghie, când se sfinţeşte apa pe care o iau creştinii la casele lor pentru tot anul. Se spune că apa sfinţită de Bobotează se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne proaspătă, curată şi plăcută la gust, de parcă ar fi scoasă de curând din izvor. Astfel, Biserica Ortodoxă Română îi sfătuieşte pe credincioşi să păstreze agheasma într-un vas curat şi la loc de cinste şi să guste din ea pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau cu ocazia marilor sărbători, dupa ce vin de la biserică. De asemenea, se obişnuieşte ca oamenii să bea din agheasma mare timp de opt zile consecutiv, din ajunul Bobotezei până la încheierea Praznicului, adică până la 13 ianuarie, după care apa sfinţită se poate lua numai după spovedanie. Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.
Bikini crosetati - sunt la moda ?
